Vânăta previne cancerul şi bolile de inimă

“În afara conţinutului foarte ridicat de apă (93%), vinetele conţin potasiu – mineral care ajută la stimularea inimii, magneziu – cunoscut pentru rolul său de combatere a stresului, calciu – pentru întărirea sistemului osos, vitamina A şi C pentru sistemul imunitar. Specialiştii sunt de părere că delicioasele vinete reprezintă alimentul potrivit pentru zilele caniculare, datorită conţinutului foarte mare de apă. În această perioadă, nutriţioniştii ne sfătuiesc să recurgem la consumul salatei de vinete, atât pentru potolirea foamei, cât şi a setei. Legumele sunt bogate în fibre, dar foarte sărace în grăsimi. Aceste legume sunt indicate şi în alimentaţia persoanelor care vor să ţină cure de slăbire, datorită numărului mic de calorii (circa 20 de calorii la 100 g).

Traim-sanatos-vinetePrintre alte beneficii ale consumului de vinete se numără:

Prevenirea bolilor cardiovasculare

În testele efectuate pe animale s-a demonstrat că sucul de vânătă scade nivelul colesterolului şi relaxeayză pereţii vaselor de sânge, îmbunătăţind circulaţia sangvină.

Vinetele, pe locul doi în terapia anticancer

Datorită conţinutului bogat de acid clorogenic, vinetele au proprietăţi anticancerigene, antimicrobiene, anticolesterol si antivirale.

Studiile recente clasează vinetele pe locul doi, după varză, în terapia de prevenire a cancerului. În privinţa substanţelor amare din compoziţia acestei legume, specialiştii semnalează efectele lor benefice asupra metabolismului şi a sistemului imunitar.

Alungă insomniile şi stările de nervozitate

De aceea, specialiştii recomandă persoanelor nelinistite şi agitate să includă în meniul lor cât mai multe preparate cu vinete.

Recomandate şi diabeticilor

Şi persoanele cu diabet se pot bucura de efectele acestei legume, cu conţinut scăzut de zaharuri (4 g/100g).

Atenţie cum le preparaţi!Traim-sanatos-vinete-

Singura condiţie este să nu le consumăm prăjite, cu mult ulei sau sub formă de salată cu sos de maioneză. Specialiştiil spun că cel mai bine este să pregătim vinetele la grătar sau salată. Atunci când le preparăm pe grătar, vinetele se taie rondele, se sărează şi se adaugă puţine ierburi aromate. Dacă optăm pentru salată, după ce coacem vinetele, le lăsăm să se scurgă şi, apoi, sucul rezultat îl aruncăm, pentru că are un gust amărui. Delicioasele legume se combină, apoi, cu un sos sănătos, preparat din ulei de măsline extravirgin şi zeamă de lămâie. Nu se recomandă consumul de salată de vinete cu maioneză sau cu mult ulei.

Tratamente minune pentru curăţarea ficatului şi pentru detoxifiere

Pentru curăţarea ficatului: tăiaţi în cubuleţe 200 g pătlăgea vânătă, curăţată de coajă, şi puneţi-le într-o sticlă cu gura mai largă, în care aveţi un litru de vin alb sec. Lăsaţi la macerat cinci zile, agitând dimineaţa şi seara, apoi strecuraţi. Beţi câte o linguriţă din acest preparat înainte de fiecare dintre cele trei mese principale. Tratamentul continuă până la epuizarea preparatului.

Pentru detoxifiere: puneţi într-o cratiţă 30 g de cubuleţe din vinete şi o jumătate de litru de apă rece. Fierbeţi zece minute, apoi lăsaţi la infuzat încă pe atât. Strecuraţi. Acest ceai se ia de trei ori pe zi între mese, timp de trei săptămâni. Urmaţi această cură la fiecare schimbare de anotimp, mai ales că aceste legume sunt pe locul doi, după varză, în prevenirea cancerului.”

Sursa articol: doctorulzilei.ro

Cinci mari beneficii ale consumului de cireşe

Pe lângă gustul lor, cireşele au şi alte atuuri. Sunt indicate în prevenirea multor boli şi recomandate celor care au activităţi intense şi resimt dureri musculare.

Cireşele previn bolile cardiovasculare, ateroscleroza şi accidentele vasculare cerebrale, prin scăderea nivelului de colesterol din sânge.

Traim-sanatos-cireseMai puţin cunoscut este însă un alt beneficiu al acestor fructe: sunt analgezice naturale. Cireşele diminuează durerea scheletică şi musculară, fiind recomandate celor care stau foarte mult în picioare şi celor care practică sport de performanţă.

Cireşele au efect şi în tratarea insomniilor, ajutând oamenii să se odihnească mai bine. După o cură de cireşe, somnul este mai lung, mai liniştit şi mai odihnitor.

Trebuie spus, în acest moment, că cireşele nu trebuie consumate în exces. Aceste fructe au o cantitate mai mare de zahăr decât majoritatea fructelor pe care le consumăm în mod curent, iar abuzul poate duce la creşterea glicemiei şi la îngrăşare. Celor care suferă de boli ale ficatului, le este indicată o cură care presupune consumul a două ceşti de cireşe în fiecare zi, dimineaţa, pe stomacul gol.

Dar nu numai fructele fac minuni pentru organism, ci şi cozile cireşelor. Din aceste cozi, uscate şi apoi mărunţite, se poate face un ceai. La 200 de mililitri de apă fierbinte se adaugă o linguriţă, cu vârf, de cozi de cireşe. Ceaiul obţinut se poate îndulci cu miere şi contribuie la eliminarea “pietrelor la rinichi” (pentru persoanele care suferă de litiază renală).”

 

Sursa articol: ro.stiri.yahoo.com

Marul

“Mărul este un fruct care întreţine tinereţea, un simbol al reînnoirii şi al veşnicei prospeţimi. El are un gust bun, aspect minunat şi substanţe nutritive dintre cele mai sănătoase.

Numeroasele studii efectuate de către cercetătorii din toată lumea au descoperit că merele previn unele probleme de sănătate sau cel puţin reduc riscurile la care sunt expuse corpurile noastre zilnic, prin proprietăţile lor curative.

Mărul fruct este tonic, răcoritor, antiseptic intestinal, depurativ-sanguin şi este indicat pentru astenii, surmenaj, reumatism, stări febrile, erupţii cutanate, cancer, amigdalită, insomnii, nervozitate, cefalee, constipaţie, fiind considerat pe bună dreptate un aliment-medicament.

Mai mult decât un simplu fruct mărul are atât de multe efecte benefice pentru sănătate încât ar fi păcat să nu fie consumat zilnic. Este bine să ştiţi :

– Merele conţin o fibră numită pectina – considerată cea mai redutabilă armă împotriva colesterolului. Pe lângă pectină, mărul conţine şi flavonoizi, în special cvercitina, capabilă să împiedice oxidarea colesterolului.

– Menţin normal nivelul glicemiei. Deşi merele sunt fructe dulci, ele conţin zaharuri foarte simple, în majoritate fructoză, care este eliberată lent în sânge, fără a creşte glicemia.

– Cantitatea mare de fibre conţinută face ca merele să lupte cu nivelul de colesterol, cu îngroşarea arterelor şi să prevină atacul cerebral şi infarctul. Potasiul, care se găseşte în mere, este important în normalizarea presiunii arteriale.

–  Ne protejează de boli ale creierului. Merele conţin substanţe numite fitonutrienţi, care ne feresc de bolile degenerative precum Alzheimer şi Parkinson.

mar mere

– Previn apariţia cariilor dentare, provocate în special de bacterii. Sucul de măr are proprietăţi antibacteriene, putând distruge  80% din bacterii.

– Ne ajută să slăbim. Merele pot constitui alimentul principal al unei diete sănătoase. Ne dau energie şi au puţine calorii, un măr obişnuit are în jur de 70-100 de calorii.

– Ne vitaminizează. Merele sunt o sursă importantă de vitamina C care ajută la întărirea sistemului imunitar.

– Fibrele conţinute în măr şi coaja acestuia  facilitează digestia, tranzitul intestinal, previn constipaţia, hemoroizii, acumularea de toxine în organism. Un singur măr furnizează atâtea fibre cât un castron de cereale, adică o cincime din cantitatea de fibre recomandată zilnic. Aproape 80% din fibrele din măr sunt solubile şi reduc colesterolul. Restul de 20% sunt fibre nesolubile despre care se crede ca previn bolile cancerigene.

– Previn osteoporoza. Un flavonoid conţinut doar în mere şi numit phloridzin previne osteoporoza asociată cu menopauza, datorită acţiunii antiinflamatoare si antioxidante specifice.

Dacă mâncaţi mere veţi avea plămâni mai sănătoşi. Ajuta organismul să înlăture efectele poluării şi ale fumului de ţigară din plămâni.

– Ne  protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă. Ultimele studii ştiinţifice au arătat că fenolii antioxidanţi aflaţi în coaja unor soiuri de mere cresc mult rezistenţa pielii umane la radiaţia ultravioletă solară.

mar mere Merele ocupă primul loc între fructele speciilor pomicole cultivate în zonele cu climă temperată. Ele sunt cele mai cultivate şi consumate fructe din România. Merele sunt reprezentate prin soiuri de vară, cu coacerea în iulie-august (Aromat de vară, Red Melba, James Grieve, etc.), soiuri de toamnă care se consumă în septembrie-noiembrie (Frumos de Voineşti, Parmen auriu, Renet de Landsberg etc.) şi soiuri de iarnă care se recoltează în septembrie-octombrie şi se pot păstra până în iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkrimson, Wagener premiat,  etc.).

Aproape în fiecare livadă românească creşte cel puţin un măr, fructele lui fiind consumate din toamnă şi până în primăvara următoare.

Merele Ionatane, bogate în vitamina C

Sunt de mărime medie, cu coaja netedă şi gust dulce-acrişor. Coaja este subţire, de culoare roşiatică, de obicei fără dungi. Pulpa este alb-gălbuie, suculentă, dulce, prezintă o aromă foarte intensă. Specialiştii le recomandă datorită conţinutului ridicat de vitamina C.

“Roşu delicios”, pentru o inimă sănătoasă

Este unul dintre cele mai cunoscute şi mai cultivate tipuri de mere. Pulpa este albă, cremoasă şi suculentă, de aceea este recomandat să fie consumat crud. Merele roşii conţin în coajă licopenul, o substanţă care, în anumite cantităţi, reduce riscul de inflamare a miocardului.

mar mere

“Galben delicios” stimulează sistemul imunitar

La fel de gustoase, de-ţi lasă gura apă, sunt şi merele galbene. De asemenea, pentru echilibrarea sistemului limfatic sunt preferate fructele şi legumele de culoare galbenă. Merele cu pigment galben conţin carotenoizi, care combat colesterolul rău şi previn bolile cardiovasculare.

Atunci când dorim să cumpărăm aceste fructe extraordinare este bine să alegem merele care au o culoare aprinsă şi foarte frumoasă, cu pulpa tare şi a căror coajă nu prezintă urme de lovire sau deteriorare. Coaja trebuie să fie perfect întinsă şi să nu dea semne de vestejire.

Este bine să optăm pentru alegerea merelor individual în locul pungilor gata cântărite. Aşa putem verifica şi mirosul fructelor. Acesta trebuie să fie proaspăt.

Merele cumpărate le putem păstra la frigider pentru o perioada de 2-3 săptămâni.

Ele se aşează în pungi de plastic perforate, se stropeşte punga cu apă şi se alege pentru depozitare cel mai rece compartiment din frigider.

Cei care nu au  această posibilitate (să le păstreze la frigider) pot înveli merele în hârtie aşezându-le la loc întunecat, răcoros şi uscat.

Temperatura ideală pentru păstrarea merelor este între 0 şi 4 grade Celsius. În gospodării sunt păstrate în beciuri răcoroase, asigurându-le  totodată umiditatea necesară.

Din mere se prepară marmeladă, gem, compot, peltea, pastă, pistil, suc, cidru, oţet şi rachiu.

Merele au utilizări culinare foarte variate: plăcinte, tarte, sufleu, prăjituri, tort, cataif cu mere, budincă,  sos de mere, supă-cremă de mere, mere în aluat, etc.

Merele proaspete, date prin răzătoare, se pot folosi în combinaţie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, brânză de vaci, ţelină, maioneză, etc.

Merele tăiate felii subţiri se folosesc pentru diferite salate şi  pentru ornat.

Este bine să ştiţi, ca unele vitamine se pot distruge în cursul procesării , sterilizării,  şi prin conservarea lor îndelungată.

Medicina populară cunoaşte nenumărate întrebuinţări ale mărului. Multe dintre metodele populare de vindecare cu mere le-am văzut la bunici dar cu siguranţă au fost uitate.

Coaja de mere: din cojile uscate se poate prepara un ceai calmant, care alungă febra şi aduce somnul. Spre deosebire de multe alte ceaiuri calmante, el are şi un gust foarte bun.

Merele coapte: sunt un adjuvant preţios în tratamentul gutei şi al afecţiunilor reumatismale. Şi răguşeala se vindecă mai repede, dacă mâncăm mere coapte.

Sucul de mere: un alt remediu, foarte preţuit odinioară, este tonic general şi detoxifiant.

Asemenea multor altor remedii ce au rezistat probei timpului, este si el pe cale de a fi uitat. Poate fi de un real ajutor în bolile de piele, gută şi reumatism.

Merele fermentate (culoarea brună) se pot întrebuinţa zdrobite, sub formă de cataplasme, la escare şi tromboflebite, ca şi la degerături şi arsuri.

mar mere

Mărul nu este doar o sursă de sănătate, el fiind folosit şi pentru înfrumuseţare. Măştile făcute din măr  curăţă pielea şi îi redau elasticitatea. Maceratul sau tinctura din flori de măr este de asemeni folosită în  industria cosmetică .

Mărul, numit şi „copacul vieţii”,  este fără egal printre pomii fructiferi. Ar trebui să mulţumim naturii pentru acest minunat dar, şi să-i fim recunoscători acordându-i mai multă atenţie.”

Sursa articol: ardei-iute.ro