Beneficiile consumului de fasole verde!

Fasolea este o mâncare extraordinară! Arată studiile şi suţin răspicat specialiştii. Este o sursă delicioasă de vitamine şi proteine, nu conţine multe grăsimi, este ieftină – suficiente argumente ca ea să joace un rol special în dietă. Iată de ce este considerată un aliment extraordinar şi foarte important pentru regimul alimentar. 

De ce insistă specialiştii să ne îndreptăm atenţia asupra acestui aliment şi ne îndeamnă să reconsiderăm un pic alegerile culinare dacă nu consumăm frecvent fasole? S-a dovedit că aceasta are proprietăţi de scădere a colesterolului, de combatere a afecţiunilor cardiovasculare, de reglare a nivelului glicemiei, de reducere a riscului de obezitate.Traim-sanatos-fasole-verdeTot leguma vedetă în mediul rural te scapă de constipaţie, hipertensiune, diabet de tip II şi scade considerabil riscul de apariţie a cancerului.

Să facem deci cunoştinţă!
Fasolea este cunoscută sub formă de păstăi sau boabe. În lume există o mare familie de plante identificate prin faptul că au păstăi cu boabe. Unele, ca fasolea verde, se pot consuma şi proaspete, cu tot cu păstaie. Alte păstăi sau legume înrudite cu fasolea sunt lintea şi mazărea.

Fiecare dintre noi poate găsi un fel de fasole care să-i placă. Este foarte adevărat că celor mai mulţi oameni le plac doar păstăile de fasole verde. Indiferent de alegere, este bine de ştiut că fasolea joacă un rol important în gestionarea greutăţii corporale. Motivaţia este simplă: fasolea te satură repede, oferind o masă săţioasă fără prea multe calorii. Altfel spus, te poţi sătura fără să te îngraşi.

Conţinutul ridicat de fibre al fasolei reglează glicemia, ţinând astfel de foame şi menţinâd concomitent nivelul energetic. Există dovezi promiţătoare care arată că fasolea ar putea contribui la împiedicarea apariţiei cancerului, cu precădere celor de pancreas, de colon, de sân şi de prostată.Green beans

Într-un studiu a fost comparat raportul dintre consumul de fasole şi numărul de cazuri de cancer înregistrate în 15 ţări, iar analiza rezultatelor a demonstrat că un consum ridicat de fasole este asociat cu un număr mai mic de cazuri de cancer de colon, de sân şi de prostată. Fasolea conţine o categorie de fitoestrogeni numiţi “lignani”, cu proprietăţi asemănătoare estrogenului.

Cercetătorii au emis ipoteza că prin consumul ridicat de alimente cu un conţinut bogat de lignani se poate reduce riscul de apariţie a tipurilor de cancer asociate cu dezechilibrul de estrogen – mai ales cel de sân. Lignanii ar putea avea şi efecte chimiopreventive asupra tipurilor de cancer care afectează organele reproducătoare masculine.

Fasolea conţine şi o serie de compuşi numiţi “fitaţi”, despre care se spune că previn apariţia unor tipuri de cancer digestiv. Studiile epidemiologice au arătat că persoanele care consumă cantităţi mari de fasole nu sunt la fel de predispuse la apariţia cancerului şi se presupune că acesta este parţial şi un rezultat al acţiunii fitaţilor din fasole.

Cert este că fasolea verde, fasolea uscată şi mazărea fac parte din aceeaşi familie. Sunt larg răspândite pe piaţă şi se găsesc des şi în restaurante. Prin urmare, este uşor să atingi sau chair să depăşeşti ţinta recomandată privind numărul săptămânal de porţii.”

Sursa articol: csid.ro/d-aucy-stie-totul-despre-legume

Advertisements

Marul

“Mărul este un fruct care întreţine tinereţea, un simbol al reînnoirii şi al veşnicei prospeţimi. El are un gust bun, aspect minunat şi substanţe nutritive dintre cele mai sănătoase.

Numeroasele studii efectuate de către cercetătorii din toată lumea au descoperit că merele previn unele probleme de sănătate sau cel puţin reduc riscurile la care sunt expuse corpurile noastre zilnic, prin proprietăţile lor curative.

Mărul fruct este tonic, răcoritor, antiseptic intestinal, depurativ-sanguin şi este indicat pentru astenii, surmenaj, reumatism, stări febrile, erupţii cutanate, cancer, amigdalită, insomnii, nervozitate, cefalee, constipaţie, fiind considerat pe bună dreptate un aliment-medicament.

Mai mult decât un simplu fruct mărul are atât de multe efecte benefice pentru sănătate încât ar fi păcat să nu fie consumat zilnic. Este bine să ştiţi :

– Merele conţin o fibră numită pectina – considerată cea mai redutabilă armă împotriva colesterolului. Pe lângă pectină, mărul conţine şi flavonoizi, în special cvercitina, capabilă să împiedice oxidarea colesterolului.

– Menţin normal nivelul glicemiei. Deşi merele sunt fructe dulci, ele conţin zaharuri foarte simple, în majoritate fructoză, care este eliberată lent în sânge, fără a creşte glicemia.

– Cantitatea mare de fibre conţinută face ca merele să lupte cu nivelul de colesterol, cu îngroşarea arterelor şi să prevină atacul cerebral şi infarctul. Potasiul, care se găseşte în mere, este important în normalizarea presiunii arteriale.

–  Ne protejează de boli ale creierului. Merele conţin substanţe numite fitonutrienţi, care ne feresc de bolile degenerative precum Alzheimer şi Parkinson.

mar mere

– Previn apariţia cariilor dentare, provocate în special de bacterii. Sucul de măr are proprietăţi antibacteriene, putând distruge  80% din bacterii.

– Ne ajută să slăbim. Merele pot constitui alimentul principal al unei diete sănătoase. Ne dau energie şi au puţine calorii, un măr obişnuit are în jur de 70-100 de calorii.

– Ne vitaminizează. Merele sunt o sursă importantă de vitamina C care ajută la întărirea sistemului imunitar.

– Fibrele conţinute în măr şi coaja acestuia  facilitează digestia, tranzitul intestinal, previn constipaţia, hemoroizii, acumularea de toxine în organism. Un singur măr furnizează atâtea fibre cât un castron de cereale, adică o cincime din cantitatea de fibre recomandată zilnic. Aproape 80% din fibrele din măr sunt solubile şi reduc colesterolul. Restul de 20% sunt fibre nesolubile despre care se crede ca previn bolile cancerigene.

– Previn osteoporoza. Un flavonoid conţinut doar în mere şi numit phloridzin previne osteoporoza asociată cu menopauza, datorită acţiunii antiinflamatoare si antioxidante specifice.

Dacă mâncaţi mere veţi avea plămâni mai sănătoşi. Ajuta organismul să înlăture efectele poluării şi ale fumului de ţigară din plămâni.

– Ne  protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă. Ultimele studii ştiinţifice au arătat că fenolii antioxidanţi aflaţi în coaja unor soiuri de mere cresc mult rezistenţa pielii umane la radiaţia ultravioletă solară.

mar mere Merele ocupă primul loc între fructele speciilor pomicole cultivate în zonele cu climă temperată. Ele sunt cele mai cultivate şi consumate fructe din România. Merele sunt reprezentate prin soiuri de vară, cu coacerea în iulie-august (Aromat de vară, Red Melba, James Grieve, etc.), soiuri de toamnă care se consumă în septembrie-noiembrie (Frumos de Voineşti, Parmen auriu, Renet de Landsberg etc.) şi soiuri de iarnă care se recoltează în septembrie-octombrie şi se pot păstra până în iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkrimson, Wagener premiat,  etc.).

Aproape în fiecare livadă românească creşte cel puţin un măr, fructele lui fiind consumate din toamnă şi până în primăvara următoare.

Merele Ionatane, bogate în vitamina C

Sunt de mărime medie, cu coaja netedă şi gust dulce-acrişor. Coaja este subţire, de culoare roşiatică, de obicei fără dungi. Pulpa este alb-gălbuie, suculentă, dulce, prezintă o aromă foarte intensă. Specialiştii le recomandă datorită conţinutului ridicat de vitamina C.

“Roşu delicios”, pentru o inimă sănătoasă

Este unul dintre cele mai cunoscute şi mai cultivate tipuri de mere. Pulpa este albă, cremoasă şi suculentă, de aceea este recomandat să fie consumat crud. Merele roşii conţin în coajă licopenul, o substanţă care, în anumite cantităţi, reduce riscul de inflamare a miocardului.

mar mere

“Galben delicios” stimulează sistemul imunitar

La fel de gustoase, de-ţi lasă gura apă, sunt şi merele galbene. De asemenea, pentru echilibrarea sistemului limfatic sunt preferate fructele şi legumele de culoare galbenă. Merele cu pigment galben conţin carotenoizi, care combat colesterolul rău şi previn bolile cardiovasculare.

Atunci când dorim să cumpărăm aceste fructe extraordinare este bine să alegem merele care au o culoare aprinsă şi foarte frumoasă, cu pulpa tare şi a căror coajă nu prezintă urme de lovire sau deteriorare. Coaja trebuie să fie perfect întinsă şi să nu dea semne de vestejire.

Este bine să optăm pentru alegerea merelor individual în locul pungilor gata cântărite. Aşa putem verifica şi mirosul fructelor. Acesta trebuie să fie proaspăt.

Merele cumpărate le putem păstra la frigider pentru o perioada de 2-3 săptămâni.

Ele se aşează în pungi de plastic perforate, se stropeşte punga cu apă şi se alege pentru depozitare cel mai rece compartiment din frigider.

Cei care nu au  această posibilitate (să le păstreze la frigider) pot înveli merele în hârtie aşezându-le la loc întunecat, răcoros şi uscat.

Temperatura ideală pentru păstrarea merelor este între 0 şi 4 grade Celsius. În gospodării sunt păstrate în beciuri răcoroase, asigurându-le  totodată umiditatea necesară.

Din mere se prepară marmeladă, gem, compot, peltea, pastă, pistil, suc, cidru, oţet şi rachiu.

Merele au utilizări culinare foarte variate: plăcinte, tarte, sufleu, prăjituri, tort, cataif cu mere, budincă,  sos de mere, supă-cremă de mere, mere în aluat, etc.

Merele proaspete, date prin răzătoare, se pot folosi în combinaţie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, brânză de vaci, ţelină, maioneză, etc.

Merele tăiate felii subţiri se folosesc pentru diferite salate şi  pentru ornat.

Este bine să ştiţi, ca unele vitamine se pot distruge în cursul procesării , sterilizării,  şi prin conservarea lor îndelungată.

Medicina populară cunoaşte nenumărate întrebuinţări ale mărului. Multe dintre metodele populare de vindecare cu mere le-am văzut la bunici dar cu siguranţă au fost uitate.

Coaja de mere: din cojile uscate se poate prepara un ceai calmant, care alungă febra şi aduce somnul. Spre deosebire de multe alte ceaiuri calmante, el are şi un gust foarte bun.

Merele coapte: sunt un adjuvant preţios în tratamentul gutei şi al afecţiunilor reumatismale. Şi răguşeala se vindecă mai repede, dacă mâncăm mere coapte.

Sucul de mere: un alt remediu, foarte preţuit odinioară, este tonic general şi detoxifiant.

Asemenea multor altor remedii ce au rezistat probei timpului, este si el pe cale de a fi uitat. Poate fi de un real ajutor în bolile de piele, gută şi reumatism.

Merele fermentate (culoarea brună) se pot întrebuinţa zdrobite, sub formă de cataplasme, la escare şi tromboflebite, ca şi la degerături şi arsuri.

mar mere

Mărul nu este doar o sursă de sănătate, el fiind folosit şi pentru înfrumuseţare. Măştile făcute din măr  curăţă pielea şi îi redau elasticitatea. Maceratul sau tinctura din flori de măr este de asemeni folosită în  industria cosmetică .

Mărul, numit şi „copacul vieţii”,  este fără egal printre pomii fructiferi. Ar trebui să mulţumim naturii pentru acest minunat dar, şi să-i fim recunoscători acordându-i mai multă atenţie.”

Sursa articol: ardei-iute.ro