Rubarbă, de căutat prin piață în lunile mai-iunie

“Rubarba (reventul, rabarbura) este o plantă străveche, originară din China, care în antichitate a fost cultivată în scop medicinal. În prezent, pe lângă întrebuințările medicinale, este folosită în scopuri culinare sau ca plantă ornamentală. Nu este o plantă foarte populară în România, mai ales după plecarea sașilor. Sașii aveau câteva rețete delicioase cu rubarbă – de compot, de plăcintă, de prăjitură, de supă, rețete pe care, din fericire, ni le-au lăsat moștenire după plecarea lor.
Traim-sanatos-rubarbaRubarba este o plantă care poate atinge până la 2 metri înălțime, cu rădăcini puternice de circa 2 cm diametru, cu o tulpină asemănătoare tulpinii de țelină (apio) și frunze mari, lucioase, de culoare roșie sau galbenă.

Părțile comestibile sunt tulpinile și pețiolii frunzelor, în timp ce frunzele sunt toxice datorită concentrației mare de acid oxalic pe care o conțin. Rădăcinile uscate sunt folosite în scopuri medicinale. Când vine vorba de prepararea rubarbei, unii o preferă pe cea roșie, pentru că are un gust mai bun și este mai fragedă.

Ce substanțe nutritive conține rubarba?

Rubarba este bogată în vitaminele A, B, C, în fibre, respectiv minerale – fier, calciu, potasiu, seleniu, fosfor. Daca ar fi să ne raportăm la necesarul zilnic de vitamine și minerale al unui copil de 1-3 ani, o ceașcă de cubulețe de tulpină de rubarbă (aproximativ 60 grame) ar acoperi 15% din necesarul zilnic de vitamina C, 4% din necesarul zilnic de vitamina A, 10% din necesarul zilnic de calciu și 8% din necesarul zilnic de fibre.

Rubarba are urmatoarele efecte benefice asupra organismului: este un bun diuretic, laxativ, tonic, antihemoragic, antiinflamator, astringent, antibacterian. Este recomandată în cazul bolilor de stomac, constipației, durerilor abdominale sau disfuncțiilor biliare. De asemenea este indicată în caz de febră. Stimulează apetitul, scade colesterolul, curață ficatul și ajută la detoxifierea întregului organism.Traim-sanatos-rubarba-

Rubarba este recomandată a fi introdusă în alimentația diversificată a bebelușului după vârsta de 10 luni, în varianta compot (în amestec cu alte fructe, pentru a atenua gustul acrișor). La fel ca pentru fiecare aliment nou pe care îl introduceţi în dieta micuţului, nu uitaţi să cereţi sfatul medicului curant şi să urmaţi regula celor 4 zile.

Cum se păstrează rubarba?

Rubarba se păstrează la frigider și rezistă până la 7 zile dacă este depozitată corespunzător, adică învelită în folie alimentară sau într-o punguță de plastic și plasată în cel mai răcoros compartiment din frigider. Se poate congela proaspătă sau fiartă, dacă se dorește depozitarea ei pe o perioadă mai lungă de timp.

Cum se gătește rubarba?

Tulpinile se taie de la bază, de pe rădăcină, și de la vârf, de unde încep frunzele. Frunzele de rubarbă nu se consumă nici crude și nici fierte, pentru că sunt toxice datorită conținutului ridicat de acid oxalic. Această toxină din frunze provoacă intoxicaţii deoarece se găsește în concentrație mare. De la frunze se consumă cel mult pețiolii.

Cele mai populare rețete cu rubarbă sunt: compotul, plăcinta, prăjitura și supa rece. Este foarte răcoritoare, de aceea este preferată pentru deserturile din zilele călduroase de vara. Gustul acrișor al rubarbei o face potrivită și pentru acrirea ciorbelor.

Atenție! Rubarba nu se gătește în vase de aluminiu tocmai datorită acidității lui.”

Sursa articol: diversificare.ro/alimente/2012/06

Varza, leac în 100 de afecţiuni

“Câte 300 de grame de varză pe zi previn tumorile maligne şi anemiile. Beneficiile verzei diferă în funcţie de sortiment. Varza albă este puternic hidratantă, în timp ce varza creaţă previne guta şi gastrita. Această legumă de iarnă este unul dintre medicamentele naturiste cu acţiune anticancerigenă, dovedită de cercetările medicale. Există patru varietăţi de varză valoroase din punct de vedere medicinal: varza albă, varza roşie, varza de Bruxelles şi varza creaţă.Traim-sanatos-varza Conţine vitamine şi proteine Specialiştii susţin că varza are rol terapeutic în peste 100 de afecţiuni. Substanţele active variază în funcţie de specie. În varza de Bruxelles şi în varza albă există cantităţi mari de apă, dar şi substanţe tonice, precum: proteine, glucide, vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C, E, K,) şi săruri minerale (fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier, iod şi cobalt). Varza roşie, de exemplu, are efecte depurative şi o valoare nutritivă mai mare decât cea albă. Cea de Bruxelles combate hipoglicemia mai eficient decât celelalte soiuri. În gastrită, colită şi gută, specialiştii recomandă consumul a trei-patru pahare de suc de varză creaţă, mult mai eficient decât cel obţinut din alte soiuri. Cercetările realizate în ultimii 20 de ani au confirmat faptul că un consum frecvent de varză crudă sau de suc are un efect benefic în prevenirea cancerului de colon. Studiile efectuate la Institutul Naţional American pentru Cancer au demonstrat că persoanele care consumă legume din familia cruciferelor (varză mai ales) sunt mai puţin expuse îmbolnăvirii de cancer de colon. Cercetări similare s-au efectuat şi la universităţi din SUA, Grecia, Norvegia şi Israel. Sortimentul românesc opreşte hemoragiile Varza albă este un aliment nutritiv, energizant, remineralizant, diuretic, antihemoragic, antiseptic, cicatrizant, antidiabetic şi antianemic. „În gastrite hiperacide şi ulcer gastric se remarcă două efecte majore: unul protector asupra mucoasei şi altul antihemoragic, datorat vitaminei K prezente în compoziţia acestei legume”, subliniază Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. Varza îi ajută pe anemici Consumul de varză de trei ori pe săptămână contribuie la completarea necesarului de vitamine şi de minerale în cazul bolnavilor de anemie. În cazul vârstnicilor, varza este revigorantă şi combate procesul de îmbătrânire prematură. Consumul de varză este indicat şi femeilor însărcinate, datorită acidului folic. Studiile au demonstrat că lipsa acestui acid din alimentaţie în timpul sarcinii duce la naşterea copiilor cu probleme neurologice. Mai puţin de jumătate de kilogram pe zi În salatele de crudităţi, în preparatele mai puţin procesate, o porţie nu trebuie să depăşească 300-400 g pe zi. Sub formă de suc, se bea câte un pahar de 50 ml pe zi, între mese. Pentru a obţine o băutură cu gust agreabil, în sucul de varză se adaugă suc de morcov şi de lămâie proaspătă. Pansament din frunze Varza grăbeşte procesul de vindecare a plăgilor, a entorselor şi a nevralgiilor. Cataplasmele cu multe frunze de varză, bine presate, sunt utile în durerile de lumbago, în panariţiu şi furunculoză.”

Sursa articol: adevarul.ro/sanatate/medicina/

Usturoiul verde, alimentul-minune

“Ca şi ceapa verde, usturoiul verde este foarte căutat în acest sezon, fiind recunoscut încă din cele mai vechi timpuri ca un aliment-minune, recomandat pentru tratarea a peste 60 de boli. În bucătăriile din întreaga lume, usturoiul verde este utilizat ca ingredient aromatic, dar şi ca plantă medicinală. Cu o aromă specială şi un gust plăcut, dar şi mai puţin iute decât cel uscat, usturoiul verde aduce o serie de beneficii organismului. Dar cum sezonul usturoiului verde ţine doar câteva săptămâni, la începutul primăverii, este foarte important să profitaţi la maximum de această perioadă.

Traim-sanatos-usturoi-verdeO uzină de vitamine
Usturoiul verde este recunoscut pentru proprietăţile sale curative, fiind considerat în unele bucătării drept regele condimentelor. În compoziţia acestuia se regăsesc o serie de vitamine (A1, B1, B2 şi C), substanţe minerale, precum fosfor, sulf, potasiu, siliciu, iod, calciu, aminoacizi, dar şi anumite substanţe anticancerigene. Spre deosebire de căţeii de usturoi, care au şi ei diverse proprietăţi curative, usturoiul verde este mai fraged, mai suculent şi mai puţin iute. Atenţie! Pentru ca organismul să beneficieze din plin de efectele terapeutice ale usturoiului verde, acesta trebuie consumat în stare proaspătă sau adăugat în preparate la sfârşit, fără a-l fierbe. Dacă francezii adoră supa de usturoi verde, în multe ţări din Asia, frunzele de usturoi tocate reprezintă ingredientul principal pentru ouă prăjite sau preparate din carne ori sunt folosite în salate, împreună cu alte legume. La noi, atât tulpina alb-verzuie, cât şi frunzele proaspete sunt folosite la prepararea salatelor, a sandvişurilor, dar şi ca ingredient principal la tocăniţe, supe, fasole verde sau cartofi fierţi. Primăvara, foarte apreciat pentru gustul său este şi sosul de usturoi verde, iar pentru iarnă puteţi pune în cămară câteva borcane cu usturoi verde în oţet, pe care-l puteţi consuma cu succes împreună cu o friptură.

Curăţă organismul
Faţă de usturoiul uscat, cel verde, de primăvară, nu ne protejează numai de anumite boli, ci ajută şi la detoxificarea organismului. Fitohormonii pe care îi conţine usturoiul verde sunt substanţe cu structură chimică similară hormonilor, care se găsesc în toate plantele fragede. Aceştia acţionează asupra receptorilor din ţesuturi şi din glande, ajutând în acest fel la curăţarea organismului.

Zid de apărare în calea răcelilor
Studiile cercetătorilor arată că un consum susţinut de usturoi verde are efecte de prevenire a afecţiunilor respiratorii, răcelii sau gripei, reducând semnificativ timpul de vindecare, dar ajută şi la ameliorarea durerilor de cap.

Previne apariţia tumorilor
Usturoiul verde conţine o substanţă denumită alicină, un antibiotic natural cu spectru larg, dar şi substanţe cu rol antiviral, antiinflamator şi antifungic. Toate aceste substanţe întăresc sistemul imunitar, protejând astfel organismul de infecţii şi alte boli, inclusiv de cancer. S-a demonstrat că salata din frunzele verzi ale usturoiului combate în mod eficient apariţia diverselor forme de cancer. Cercetătorii francezi au ajuns la concluzia că absorbţia siliciului din usturoiul verde favorizează fabricarea de globule albe anticanceroase, apte să producă interferon, inamicul principal al celulelor canceroase. Potrivit specialiştilor, o cură cu usturoi verde, consumat seara, timp de câteva săptămâni, previne apariţia cancerului. Mai exact, un consum zilnic de 15-20 g de usturoi verde poate reduce riscul de apariţie a cancerului cu 20%. Totodată, consumul a 30-40 g usturoi verde pe zi scade riscul de cancer la sân cu peste 35%-40%.

Reduce riscul apariţiei bolilor cardiovasculare
O cură cu ustoroi verde reduce riscul apariţiei bolilor de inimă. Studiile recente au demonstrat faptul că o dietă bogată în usturoi verde scade tensiunea arterială, subţiază sângele şi scade nivelul colesterolului „rău”, crescând nivelul colesterolului „bun”. Toate aceste beneficii se datorează conţinutului bogat de sulf, care are rolul de a relaxa vasele sangvine şi de a îmbunătăţi circulaţia sângelui. Mai mult, usturoiul verde luptă împotriva formării cheagurilor de sânge care obstrucţionează arterele sangvine. În plus, specialiştii confirmă faptul că antioxidanţii din usturoiul verde neutralizează agenţii responsabili de distrugerea arterelor, având şi capacitatea de a preveni formarea plăcilor de aterom.

Este interzis hipotensivilor

Persoanele care suferă de hipotensiune trebuie să evite consumul în exces de usturoi verde, pentru a nu-şi scădea şi mai mult valorile tensiunii arteriale. De asemenea, şi persoanele care suferă de afecţiuni gastrice trebuie să consume usturoi verde în cantităţi limitate, deoarece poate provoca arsuri stomacale. Consumul de usturoi verde nu este recomandat nici femeilor care alăptează, deoarece substanţele pe care le conţine se transmit în lapte, dându-i un gust neplăcut şi, în plus, poate chiar să provoace probleme gastrice sau intestinale sugarului.

• Usturoiul verde proaspăt este recunoscut drept cel mai bun antibiotic natural, ce poate înlocui cu succes pastilele, datorită alicinei, un compus mai puternic decât penicilina.

• Gustul şi mirosul pot fi atenuate dacă veţi bea un pahar cu suc de roşii concentrat.

• Ideal ar fi să consumaţi minimum trei luni pe an, zilnic, usturoi verde, şi este foarte important ca la masa de seară să consumaţi minimum 20 g.

Sursa articol: taifasuri.ro/taifasuri/farmacie-verde

Salata verde, o sursa de sanatate

“La italieni sunt pastele, la francezi e branza, la chinezi e orezul. La noi? “Suntem un popor devorator de carne” sau “cea mai buna leguma este carnea” sunt zicale pe care, daca esti roman, le cunosti prea bine si care iti starnesc un eventual zambet aprobator in momentul in care le auzi. Si daca alimentul pus in discutie ar fi asa sanatos si benefic Traim-sanatos-salata-verdepentru alimentatia si silueta ta, nu ar fi nicio problema. Totusi lucrurile nu sunt asa roz in legatura cu “pacatoasa” carne la care majoritatea dintre noi ravnim zi de zi, asa ca trebuie gasite solutii. Una din ele ar putea sa fie transformarea noastra intr-un popor de vegetarieni. Pariez ca acum chiar ti-am smuls un zambet. Bine, acum sa trecem la solutiile realiste.

Daca tot nu ai cum sa renunti la “viciul” acesta alimentar, ar fi util sa afli cum poti sa compensezi neajunsurile provocate de caloriile carnii cu beneficiile consumarii unei salate verzi. Da, banala salata verde ar putea sa fie salvarea ta de la ceva kilograme in plus sau, mai mult, te-ar putea ajuta chiar sa dai jos cateva kilograme. Cu toate ca avem cu totii o idee vaga despre cat de sanatoasa este salata in general, la fel de multi dintre noi nu cunoastem toate “detaliile”. E sezonul cel mai potrivit asadar sa simti aceste beneficiile pe pielea ta, testand teoria salatei verzi.

 
Beneficiile “partii crude” ale dietei tale

In primul rand, desi nu toata lumea tolereaza foarte bine legumele in stare cruda (ci mai degraba gatite), acestea, printre care si salata verde, sunt foarte benefice asupra sanatatii tale. Salata in stare cruda este buna pentru mentinerea continutului intestinal umed, totusi cei cu intestine inflamate trebuie sa o consume cu grija, este de parere nutritionistul american Henry Bieler in cartea sa “Mancarea este cel mai bun medicament”. Cu alte cuvinte, iti mentine o stare de echilibru. Multi sunt de asemenea de parere ca enzimele naturale care se gasesc in salata te ajuta sa ai o digestie buna si previn stresarea organismului.


Salata verde – izvor de vitamine si nutrienti

Un studiu desfasurat de catre Scoala Publica de Sanatate UCLA si Centrul Stiintific de Sanatate al Universitatii din Louisiana a concluzionat ca cei care consuma salata verde au un nivel considerabil mai mare de vitamina C, E, B6 si acid folic, nutrienti-cheie care mentin un sistem imunitar sanatos si reduc riscul de obezitate, boli cardiace si alte boli cronice. Mai mult, jumatate dintre noi nu avem cantitatile necesare din acesti nutrienti, asa ca beneficiile consumului de salata verde sunt cu atat mai evidente.

Unele specii de salata verde (cum este salata Romaine cu frunza crocanta si lunga) sunt surse excelente de vitamina A, vitamina C, mangan si crom, continand de asemenea fibre, vitamina B1, B2 si anumite minerale: potasiu, fier, molibden si fosfor.

Carotenul da culoarea galbena si portocalie a legumelor, de exemplu a morcovilor. La legumele verzi, deci si la salata verde, aceste culori sunt mascate de culoarea verde a clorofilei. Organismul nostru transforma carotenul in vitamina A, dar carotenul in sine are multe functii. Beta-carotenul, cel mai activ compus care contine caroten intareste foarte mult sistemul imunitar si lupta impotriva cancerului. Este foarte important sa extragem beta carotenul direct din mancare si nu din pastile sub forma de pastile pentru ca acestea din urma pot avea efecte adverse.

Interesant este ca unele teste clinice gasesc de bun augur imbunatatirea salatei prin adaugarea unui dressing sau sos care nu numai ca adauga un plus de aroma, dar creste si gradul de absorbtie al anumitor nutrienti consumati, cum ar fi alfa- si beta-carotenul.

Unii nutritionisti au o teorie conform careia persoanele sanatoase (in special) ar trebui sa manance 60% mancare alcalina si 40% acida, conceptul de baza fiind acela ca trebuie sa iti mentii corpul alcalin deoarece atunci cand acesta devine acid in interior se manifesta la exterior prin diverse probleme de sanatate. Salata verde este intotdeauna in categoria mancarurilor alcaline, asa ca iata un motiv suplimentar sa consumi cat mai multa salata la fiecare masa.

Slabeste mancand salata verde

Totusi, daca doresti nu numai un organism sanatos si plin de substante nutritive, dar si o silueta potrivita, renunta la acel dressing sau sos din salata, sustin cercetatorii americani, cunoscuti pentru stradaniile lor de a descoperi formule eficiente de slabit. Studiile lor efectuate pe un lot de 42 de femei au aratat ca o salata verde la fiecare masa te ajuta sa slabesti. Sigur, acest fapt presupune adaugarea a 50-100 de calorii suplimentare la o masa, dar, in acelasi timp, consumul de calorii va scadea cu 7% pana la 12%. Cum se explica acest lucru? Explicatia e cat se poate de simpla, ba ti s-ar putea parea chiar puerila: daca servesti o salata verde inainte de felul principal, starea de satietate se va instala mult mai repede si, drept urmare, iti va scadea pofta pentru felul principal sau desert, de departe mult mai calorice decat o simpla salata. Simplu si eficient.

Sfaturi in alegerea salatei verzi

Iata in final cateva sfaturi pentru alegerea salatei: ca si o regula generala, cu cat este mai inchisa la culoare, cu atat este mai bogata in nutrienti. Cauta asadar salata inchisa la culoare. Salata foarte creata si mica este de regula mai veche si mai putin aromata decat una mare. In plus, poate fi si ceva mai scumpa. Pamantul si apa ofilesc salata asa ca spal-o bine, frunza cu frunza, si foloseste un prosop curat ca sa o stergi. Daca vrei sa o conservi pentru cateva zile, o poti pastra intr-o punga de plastic care se inchide etans, iar pentru a evita umezeala poti sa acoperi punga cu un servetel de hartie.”

Sursa articol: doctor.info.ro

Despre ridichi

“Despre ridichi Herodot spunea ca sunt cel mai bun leac impotriva intoxicatiilor. Cultivate din cele mai vechi timpuri, ridichile sunt originare din Asia, chinezii fiind cei care le-au incercat primii. Au ajuns in Grecia Antica si de acolo au cucerit Europa si, mai apoi toata lumea.

Dincolo de istoria lor, despre ridichi se mai poate spune ca sunt o excelenta sursa de vitamina C, de minerale pretioase, la loc de cinste fiind molibdenul. Ridichile sunt o sursa foarte buna de acid folic si de potasiu, dar stau foarte bine si la capitolul calciu si antioxidanti. Nu ridica niciun fel de probleme in ceea ce priveste caloriile, in 100 de grame de ridichi (adica aproape doua legaturi) fiind doar vreo 20 de calorii. Numarul mic de calorii vine la pachet cu 1,6 grame de fibre, ceea ce le face foarte eficiente in mentinerea nivelului normal al colesterolului in sange, cu toate beneficiile pe care aceasta le aduce. Concentratia mare de vitamina C si a celor din grupul B (ceea ce le face extrem de utile in dietele vegetariene), le confera proprietatea de detoxifiant si stimulator al imunitatii. Ridichile mai contin si fier, fosfor, cupru, zinc si fluor, dar si alte oligoelemente, care le confera proprietatea de detoxifiant si intaritor al imunitatii.

Ridichile imbunatatesc digestia, stimuleaza activitatea biliara, sunt eficiente impotriva depresiei, ca urmare a vitaminelor din grupul B, sunt un tonic general al organismului, combat afectiunile respiratorii, tusea si astmul, dar si insuficienta hepatica, paraziti intestinali si alergiile.

Studii recente au dovedit ca ridichile au un puternic efect antioxidant ceea ce le face foarte utile in prevenirea cancerului, mai ales al formelor de cancer care afecteaza plamanii si tubul digestiv, anumiti fitonutrienti din ridichi fiind capabili sa blocheze transformarea celulelor sanatoase in celule maligne, scrie elements4healts.

Mai trebuie spus ca ridichile, mancate ca atare, dar si frunzele lor, combinate in salate, sunt un aliat de nadejde in curele de detoxifiere si in dietele care urmaresc scaderea in greutate.

In concluzie, dupa aceasta lectie despre ridichi, sfatul nostru este sa le rontai fara niciun fel de limite, toata primavara.”

Sursa articol: dietetik.ro

Castanele comestibile, o alegere sanatoasa

Daca nu ai incercat inca gustul aromat si rafinat al castanelor, toamna asta trebuie sa o faci! Sunt extrem de sanatoase si ajuta la vindecarea a numeroase afectiuni!

Castanele comestibile sunt diferite de alte fructe oleaginoase prin faptul ca sunt sarace in grasimi si au un continut mai ridicat de amidon. Acestea au o textura sfaramicioasa si o aroma usoara, dulce.

Traim-sanatos-castaneDe obicei, ele sunt consumate fierte sau prajite, adaugate in supe sau umpluturi, sau pot fi
macinate in faina si utilizate pentru copt.

De ce sa alegi castanele?

Ei bine, beneficiile lor asupra sanatatii sunt numeroase. Ca sa te convingi, citeste mai departe.

– detin valoroase depozite de vitamina B6 si E, dar si glucide cu absorbtie lenta, potasiu si acid linoleic (substanta care reduce colesterolul si previne bolile de inima).

– sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C.

– contin protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu, valoarea lor calorica fiind de 200 calorii la 100 g.

– caloriile continute in castane nu provin din grasimi, ci din carbohidrati.

– sunt lipsite de colesterol si de sodiu, fapt pentru care sunt o alegere foarte buna pentru cardiaci.

– sunt o buna sursa de fibre, asa ca persoanele care isi doresc sa se ingrase sau sa isi fortifice musculatura si organismul nu ar trebui sa le ocoleasca.

– contin tiamina – vitamina care completeaza rezervele de energie, echilibreaza digestia si apetitul – si riboflavina, vitamina ce imbunatateste activitatea metabolica.

– ajuta la tratarea problemelor respiratorii, cum ar fi tusea convulsiva.

– repara gaurile microscopice din vasele de sange si capilare si imbunatatesc elasticitatea acestora.

Piureul din castane, un adevarat elixir

Piureul din castane este unul dintre putinele produse care, prelucrate termic, pastreaza in mare parte vitaminele fructului proaspat. Datorita aportului imens de vitamine si minerale, acesta este un tonic natural extrem de puternic, fiind perfect pentru persoanele aflate in convalenscenta, in crestere, pentru sportivi, copii si batrani sau pentru cei care sufera de anemie sau astenie.”

Sursa articol: csid.ro

Gutuia, doza de vitamine oferita in sezonul rece

“Inca din cele mai vechi timpuri se cunosc proprietatile miraculoase ale gutuiei. Era fructul preferat al Afroditei!

Gutuia, doza de vitamine oferita in sezonul receInca din cele mai vechi timpuri se cunosc proprietatile miraculoase ale gutuii.

Gutuia a fost folosita in scopuri terapeutice inca din antichitate de catre persoanele care sufereau de anumite afectiuni ale organismului sau in preparatele culinare.

SCURT ISTORIC

Aceste fructe magice, considerate si rude indepartate ale merelor, se pare ca au fost cultivate pentru prima data acum 4.000 de ani. Initial se credea ca te feresc de farmece si de deochi, iar cu timpul s-au descoperit adevaratele proprietati terapeutice. Hipocrate le recomanda contra diareei si a febrei. Tibetanii spun despre gutuie ca este cel mai bun remediu pentru bolile urechii.

In preparatele culinare, gutuia se foloseste inca din Evul Mediu.

Desi provine din Asia, acest fruct este cultivat in special in Caucaz.

Se spune despre gutuie ca era fructul preferat al Afroditei. Grecii le ofereau in chip de ofranda, drept simbol al iubirii. Legendele spun ca la nunta, prietenii si familiile mirilor, aruncau in urma insurateilor bucati de gutui in semn de prosperitate, iar mireasa care consuma gutui se credea ca va avea copii inteligenti. In anumite tari se mai pastreaza si azi acest obicei.

De retinut este faptul ca gutuia este printre primele fructe care au fost incluse si in prepararea anumitor mancaruri.

gutui

Gutuia si proprietatile sale

Acest fruct al toamnei, galben si cu un miros inconfundabil, detine multe vitamine, nu doar in pulpa, ci si in frunze si seminte.

Fructul contine vitaminele A, B1, B2, B3, B6, E, calciu, fosfor, fier, potasiu, sodiu si este bogat in acid citric si pectina.

Supranumita si “marul de aur“, gutuia combate si previne o serie de afectiuni precum tensiunea arteriala, anemia, lipsa poftei de mancare, bun pentru ficat, pancreas, dar are si un efect miraculos asupra psihicului.

UZ INTERN

Acidul citric si pectina continute de “marul de aur” are un efect benefic asupra circulatiei sangelui, regaland tensiunea arteriala.

De asemenea, gutuia scade colesterolul, reduce riscul de accidente cerebrale (vitamina C este responsabila), este bun impotriva racelilor si virozelor, amigdalite, tuberculozei, dezinteriei, un bun antiinflamator si analgezic, antispasmodic, impotriva constipatiilor, fisurilor anale, dar este si un bun laxativ.

Gutuia este considerata un remediu si pentru raguseala, insomnie, dureri in gat, astm, bronsite, faringite, enterocolite, dureri articulare, afectiunilor inimii, bun detoxifiant si multe altele.

Ea nu ar trebui sa lipseasca din meniul zilnic, deoarece doar astfel veti putea observa beneficiile aduse organismului dumneavoastra.

copacul gutui

UZ EXTERN

Gutuia este folosita la prepararea dulceturilor, a compoturilor, mancarurilor, deserturilor, siropurilor. Ea poate fi folosita si sub forma de ceai pentru diferite afectiuni, dar si coapta.

Fructul galben puternic mirositor este folosit si in intretinerea frumusetii. Avand in vedere ca acest anotimp se gasesc gutui din plin la piata.

Sucul de gutuie are efecte miraculoase asupra sanilor, crapaturilor pielii, ridurilor, iritatiilor tenului (pe care il si netezeste si te scapa de senzatia de uscaciune).

Gutuia si sucul de gutuie sunt recomandate si in curele de slabire. Desi au 355 de calorii, mai bine le iei de aici decat dintr-o prajitura cu multa frisca si ciocolata.

Doctorii recomanda consumul de gutui dimineata, pe stomacul gol. Absoarbe si distruge toxinele din organism.

Ca si alte legume sau fructe, si gutuia are un efect benefic si asupra danturii, iar sucul de gutuie este un medicament natural impotriva aftelor, ulcerelor bucale, inflamatiei gingiilor sau gatului.

Gutuia are proprietatea de a inlatura starile de oboseala.

Gutuia lupta impotriva cancerului

Gutuile lupta impotriva cancerului. Continutul de vitamine din acest fruct contribuie la incetinirea procesului de imbatranire si distrugerea celulelor bolnave.”

Sursa articol: apropo.ro