Pepenele verde – Beneficii asupra sanatatii

“Acest fruct nu numai ca te racoreste in zilele fierbinti de vara, ci te poate ajuta si in vindecarea inflamatiilor care contribuie la aparitia unor afectiuni precum astmul, ateroscleroza, diabetul, cancerul de colon sau artrita.

Continut bogat in antioxidanti
Traim-sanatos-pepene-rosuDeliciosul si zemosul pepene verde contine unii dintre cei mai puternici antioxidanti din natura. Este o sursa excelenta de vitamina C si o buna sursa de vitamina A, antioxidanti carotenoizi, licopen. Acesti antioxidanti puternici calatoresc prin corp neutralizand radicalii liberi.

O sursa buna de licopen
Pepenele verde este o sursa excelenta de carotenoizi, licopen. Cunoscut ca fiind foarte intalnit in rosii, licopenul este prezent in cantitati mari si in pepenele verde si in mango. Licopenul a fost indelung studiat pentru puterile antioxidante si in prevenirea cancerului, precum cancerul de prostata, cancerul la san, cancerul endometrial, cancerul la plamani si cancerul colorectal.

Un studiu publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica a aratat ca la pacientii cu adenoame colorectale, nivelul de licopen din sange este cu 35% mai mic fata de celelalte persoane. Si nivelul de beta caroten tinde sa fie cu 25% mai mic desi, conform cercetatorilor, aceasta diferenta nu este importanta.

Pepenele verde si ceaiul verde pot preveni aparitia cancerului de prostata
O dieta bogata in fructe cu un continut mare de licopen, precum pepenele verde, si consumul de ceai verde reduc considerabil riscul aparitiei cancerului de prostata, arata un studiu publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica. Studiul care a fost efectuat pe 130 de bolnavi de cancer de prostata si un grup de control de 274 de persoane, a aratat ca barbatii care consuma in mod regulat ceai verde prezinta un risc cu 86% mai mic de a face cancer de prostata.

Un efect asemanator il are si consumul de fructe si legume cu un continut bogat in licopen (tomate, caise, pepene verde, papaya, guava). Barbatii care consuma in mod frecvent aceste fructe sau legume prezinta un risc cu 82% mai scazut de a face cancer de prostata. Consumul de pepene verde si ceai verde, combinat, ofera o protectie mai mare impotriva cancerului de prostata, decat cea data de fiecare in parte, sunt de parere specialistii.

Ofera mai multa energie
Pepenele verde este bogat in vitamine B, necesare pentru producerea de energie. Este o buna sursa de vitamina B6, B1, magneziu si potasiu.

Protectie impotriva degenerescentei maculare
Poate ca mama ta ti-a zis, cand erai copil, ca mancand morcovi iti vei pastra ochii stralucitori. Se pare ca avea dreptate. Fructele iti pot fi de mare folos in pastrarea vederii. Un studiu publicat in “Arhivele de Traim-sanatos-pepene-rosu-Oftalmologie” indica faptul ca 3 sau mai multe portii de fructe consumate pe zi duce la scaderea riscului (cu 36%) aparitiei degenerescentei maculare, principala cauza a pierderii vederii la persoanele in varsta.

In acest studiu, in care au fost implicati 110.000 femei si barbati, cercetatorii au analizat efectul pe care il are consumul de fructe, legume, vitamine antioxidante A,C,E si carotenoide asupra participantilor. In timp ce, in mod surprinzator, consumul de legume, vitamine antioxidante si carotenoide nu au avut un efect major in prevenirea degenerescentei maculare, consumul de fructe a avut un rol foarte important in prevenirea acestei boli.

Arginina previne disfunctiile erectile si scade presiunea sangelui
Un alt motiv pentru a te bucura de acest fruct inainte ca vara sa se termine: pepenele verde este foarte bogat in citrulina, aminoacid folosit de organism pentru crearea unui alt aminoacid, arginina, folosit pentru eliminarea amoniacului din organism si pentru producerea de oxid nitric. Oxidul nitric nu numai ca relaxeaza vasele de sange, ducand la scaderea presiunii sangelui, ci este si component al medicamentului Viagra folosit pentru prevenirea disfunctiilor erectile.”

Sursa articol: eva.ro/dietafitness/nutritie/

Cinci mari beneficii ale consumului de cireşe

Pe lângă gustul lor, cireşele au şi alte atuuri. Sunt indicate în prevenirea multor boli şi recomandate celor care au activităţi intense şi resimt dureri musculare.

Cireşele previn bolile cardiovasculare, ateroscleroza şi accidentele vasculare cerebrale, prin scăderea nivelului de colesterol din sânge.

Traim-sanatos-cireseMai puţin cunoscut este însă un alt beneficiu al acestor fructe: sunt analgezice naturale. Cireşele diminuează durerea scheletică şi musculară, fiind recomandate celor care stau foarte mult în picioare şi celor care practică sport de performanţă.

Cireşele au efect şi în tratarea insomniilor, ajutând oamenii să se odihnească mai bine. După o cură de cireşe, somnul este mai lung, mai liniştit şi mai odihnitor.

Trebuie spus, în acest moment, că cireşele nu trebuie consumate în exces. Aceste fructe au o cantitate mai mare de zahăr decât majoritatea fructelor pe care le consumăm în mod curent, iar abuzul poate duce la creşterea glicemiei şi la îngrăşare. Celor care suferă de boli ale ficatului, le este indicată o cură care presupune consumul a două ceşti de cireşe în fiecare zi, dimineaţa, pe stomacul gol.

Dar nu numai fructele fac minuni pentru organism, ci şi cozile cireşelor. Din aceste cozi, uscate şi apoi mărunţite, se poate face un ceai. La 200 de mililitri de apă fierbinte se adaugă o linguriţă, cu vârf, de cozi de cireşe. Ceaiul obţinut se poate îndulci cu miere şi contribuie la eliminarea “pietrelor la rinichi” (pentru persoanele care suferă de litiază renală).”

 

Sursa articol: ro.stiri.yahoo.com

Varza, leac în 100 de afecţiuni

“Câte 300 de grame de varză pe zi previn tumorile maligne şi anemiile. Beneficiile verzei diferă în funcţie de sortiment. Varza albă este puternic hidratantă, în timp ce varza creaţă previne guta şi gastrita. Această legumă de iarnă este unul dintre medicamentele naturiste cu acţiune anticancerigenă, dovedită de cercetările medicale. Există patru varietăţi de varză valoroase din punct de vedere medicinal: varza albă, varza roşie, varza de Bruxelles şi varza creaţă.Traim-sanatos-varza Conţine vitamine şi proteine Specialiştii susţin că varza are rol terapeutic în peste 100 de afecţiuni. Substanţele active variază în funcţie de specie. În varza de Bruxelles şi în varza albă există cantităţi mari de apă, dar şi substanţe tonice, precum: proteine, glucide, vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C, E, K,) şi săruri minerale (fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier, iod şi cobalt). Varza roşie, de exemplu, are efecte depurative şi o valoare nutritivă mai mare decât cea albă. Cea de Bruxelles combate hipoglicemia mai eficient decât celelalte soiuri. În gastrită, colită şi gută, specialiştii recomandă consumul a trei-patru pahare de suc de varză creaţă, mult mai eficient decât cel obţinut din alte soiuri. Cercetările realizate în ultimii 20 de ani au confirmat faptul că un consum frecvent de varză crudă sau de suc are un efect benefic în prevenirea cancerului de colon. Studiile efectuate la Institutul Naţional American pentru Cancer au demonstrat că persoanele care consumă legume din familia cruciferelor (varză mai ales) sunt mai puţin expuse îmbolnăvirii de cancer de colon. Cercetări similare s-au efectuat şi la universităţi din SUA, Grecia, Norvegia şi Israel. Sortimentul românesc opreşte hemoragiile Varza albă este un aliment nutritiv, energizant, remineralizant, diuretic, antihemoragic, antiseptic, cicatrizant, antidiabetic şi antianemic. „În gastrite hiperacide şi ulcer gastric se remarcă două efecte majore: unul protector asupra mucoasei şi altul antihemoragic, datorat vitaminei K prezente în compoziţia acestei legume”, subliniază Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. Varza îi ajută pe anemici Consumul de varză de trei ori pe săptămână contribuie la completarea necesarului de vitamine şi de minerale în cazul bolnavilor de anemie. În cazul vârstnicilor, varza este revigorantă şi combate procesul de îmbătrânire prematură. Consumul de varză este indicat şi femeilor însărcinate, datorită acidului folic. Studiile au demonstrat că lipsa acestui acid din alimentaţie în timpul sarcinii duce la naşterea copiilor cu probleme neurologice. Mai puţin de jumătate de kilogram pe zi În salatele de crudităţi, în preparatele mai puţin procesate, o porţie nu trebuie să depăşească 300-400 g pe zi. Sub formă de suc, se bea câte un pahar de 50 ml pe zi, între mese. Pentru a obţine o băutură cu gust agreabil, în sucul de varză se adaugă suc de morcov şi de lămâie proaspătă. Pansament din frunze Varza grăbeşte procesul de vindecare a plăgilor, a entorselor şi a nevralgiilor. Cataplasmele cu multe frunze de varză, bine presate, sunt utile în durerile de lumbago, în panariţiu şi furunculoză.”

Sursa articol: adevarul.ro/sanatate/medicina/

Frunzele de marar

Este probabil zarzavatul cu cea mai lunga “cariera” din lume, folosirea sa ca adaos in mancaruri, dar si ca medicament, fiind mentionata intr-un papirus egiptean vechi de peste 4000 de ani.

Traim-sanatos-marar Descoperiri arheologice foarte recente, facute langa un lac din Elvetia, au aratat, insa, ca aceasta planta era cunoscuta si folosita in Europa cel putin cu 7000 de ani inainte, fiind cultivata la o distanta de sute de kilometri de tarmul Mediteranei, unde creste spontan. Interesant este si ca acest zarzavat a “migrat” foarte de timpuriu din sudul Europei catre Asia indepartata. Mararul a fost intens folosit si in medicina tibetana (Unani), si in cea indiana (Ayurveda), unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfectios si antiinflamator. In Antichitate, romanii pretuiau in mod special mararul, care era un remediu de prim ajutor contra tulburarilor digestive si a durerilor de cap ce apareau dupa petrecerile prea imbelsugate. In medicina populara romaneasca, sucul proaspat sau decoctul obtinut din tulpinile de marar se dadea contra bolilor de inima si contra tusei, dar si pentru diverse “boli femeiesti” ori pentru “boli de pantece”. O parte din secretul frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care il contin, o substanta cu proprietati terapeutice exceptionale. Uleiul aromatic din marar actioneaza in special asupra sistemului digestiv si a celui nervos, dar are si alte actiuni, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza:Modalitati de preparare si de administrare a mararuluiPentru a obtine sucul de marar, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de marar de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula, se ia de 2 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de marar, diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov.

Infuzie

Se pun la macerat trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de marar, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).

Mararul ca adaos in mancare

Adaugat in hrana de zi cu zi, mararul este deopotriva un condiment si un conservant excelent. Pus in ciorbe sau in tocanite, el prelungeste “termenul de valabilitate” al acestora cu cel putin 24 de ore, deoarece uleiul volatil pe care il contine impiedica declansarea proceselor de fermentatie. Pus in salate, in sandviciuri sau in sosuri, le face mai digerabile si le intensifica gustul. In medicina Ayurveda se face din frunze de marar tocate fin si din iaurt (putem obtine acest amestec prin mixare) un sos racoritor, care se consuma in zilele calduroase, dar si atunci cand consumam hrana picanta, uscata sau fierbinte.

Tratamente interne

* Hipoaciditate, indigestie – se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde tocat inainte de masa sau la felul intai. In doze medii si mici, mararul este un excelent stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv. Interesant este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.Frunzele de marar
* Gastrita hiperacida – se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40 de minute sa se intrepatrunda componentele. Se consuma acest remediu pe stomacul gol, de doua ori pe zi. Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.

* Balonare, colita de fermentatie – substantele volatile continute de marar impiedica dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia colicilor abdominale. Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.

* Colita de putrefactie – inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei intestinale foarte rapid si sigur.
* Candidoza digestiva – se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida. Se face o cura de 30 de zile cu acest remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa. Frunzele de marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii tulpinilor agresive de Candida.
* Diskinezie biliara – substantele amare si uleiul esential continut de frunzele de marar stimuleaza varsarea bilei in colecist. Se consuma cate 50 ml de suc de marar, de doua ori pe zi, in cure de 2 saptamani. Tratamentul are si efecte antiinflamatoare asupra vezicii biliare, ceea ce il recomanda si ca adjuvant in colecistita.
* Sughit, spasme digestive – la nevoie, se mesteca indelung cateva tulpini de marar. Este un remediu folosit cu succes inca din evul mediu, cand era administrat in timpul banchetelor pentru a preveni disconfortul mesenilor. Explicatia eficientei sale este existenta unor substante in marar cu efecte antispastice puternice. Daca tratamentul acesta nu da totusi rezultate, se poate recurge la unul mai puternic: se opareste o lingurita de seminte de marar cu o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat vreme de 10 minute, apoi se filtreaza si se consuma infuzia astfel obtinuta, cat de calda posibil. Efectul calmant digestiv si antispastic al acestui remediu este foarte rapid.
* Adjuvant in cistita si in nefrita – consumarea a 50 ml de suc proaspat de marar (obtinut prin metoda descrisa in acest articol), de 2-3 ori pe zi, in cure de doua saptamani, are un foarte bun efect antibacterian si antifungic asupra aparatului urinar. Conform unor studii recente, sucul de frunze de marar este si un puternic diuretic si stimulent al activitatii rinichilor, ajutand la prevenirea si la combaterea calculozelor renale.
* Infectie cu stafilococ auriu – un studiu facut de o echipa de cercetatori din India si din Argentina, sub conducerea dr. Gurdip Singh, a pus in evidenta o puternica actiune antibiotica a frunzelor si a semintelor de marar. Ca adjuvant in infectia cu Staphylococcus aureus, se administreaza sucul din frunze, cate 100 ml pe zi, in doua reprize, in cure de 2 saptamani. Suplimentar, se administreaza si uleiul volatil de marar (se gaseste in magazinele naturiste), cate 4 picaturi, de trei ori pe zi. Ambele remedii au efecte antibiotice puternice, avand o eficienta demonstrata si contra altor bacterii, cum ar fi Bacillus cereus sau Pseudomonas aeruginosa.
* Alaptare, refacere rapida dupa nastere – frunzele de marar proaspete, mestecate zilnic de femeile care au nascut de curand, sunt un excelent tonic fizic si nervos, ajutand la recapatarea apetitului, stimuland secretia lactica, imbunatatind calitatea laptelui, favorizand resorbtia tesuturilor aparute “in plus” in timpul graviditatii. Pentru a spori secretia de lapte, un remediu simplu si uluitor de eficient este sandiviciul cu marar, adica painea unsa cu unt si presarata cu putina sare si cu mult marar tocat fin. Se consuma acest “medicament” dimineata si seara. Efectele de stimulare a lactatiei sunt cel mai adesea impresionante.
* Postmenopauza – frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen, hormonul feminin care incetineste foarte mult procesele de imbatranire, catifeleaza pielea, face ca pilozitatile sa creasca mult mai lent, ajuta la mentinerea fermitatii tesuturilor si previne uscarea mucoasei vaginale. Salatele asezonate cu mult marar sunt asadar recomandate in aceasta perioada a vietii, cand, in general, zarzavaturile si legumele proaspete sunt mai necesare ca oricand.
* Osteoporoza – dupa varsta de 40 de ani, consumul de marar verde, dar si de alte alimente cu efecte usor estrogene, cum ar fi uleiul de masline, graul germinat sau semintele de fenicul, este o excelenta premisa pentru prevenirea pierderii de substanta osoasa. Macar de doua ori pe an, primavara si la sfarsitul verii, faceti o cura cu salate de cruditati, pe care sa le asezonati cu marar din belsug (minimum 20 de grame pe zi).
* Obezitate, retentie de lichide – mararul verde are efect diuretic puternic si regleaza apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. Se face o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o pauza de 3 saptamani. Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui “acces de foame”, mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. Are efecte calmante psihice si regleaza apetitul.
* Dureri de cap – in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea catorva tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.
* Adjuvant in insomnie – flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar stimuleaza productia asa-numitilor “hormoni ai somnului” (de fapt sunt niste neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala). La masa de seara se recomanda, asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze de marar proaspete, tocate foarte fin.
* Raceli (viroze respiratorii) – se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100 ml pe zi, consumat in mai multe reprize. Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei. In plus, previne suprainfectiile bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. O reteta de medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2 catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de marar taiat foarte marunt. Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un adevarat medicament. Incercati si va veti convinge de acest lucru.

Frunzele de mararArma lui secreta: uleiul aromat, cu proprietati exceptionale

* Astm bronsic – kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice exceptionale. Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame zilnic, vreme de 4-6 saptamani. Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a organismului pe ansamblu.
* Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL) – un studiu de medicina experimentala facut in anul 2006 in laboratoarele Universitatii “Isfahan” din Iran a demonstrat ca administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a colesterolului din sange cu peste 10%. Ca atare, se recomanda introducerea acestui zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure cat mai indelungate.
* Prevenirea cancerului – consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala canceroasa la distanta. Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.
* Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale – anumite substante (monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar, previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. Aceste “otravuri” pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare masura de multitudinea formelor de cancer al cailor respiratorii, care afecteaza in prezent milioane de oameni din intreaga lume. Cele doua zarzavaturi sunt eficiente insa nu doar in prevenirea, ci si in tratarea afectiunilor tumorale care afecteaza respectivele segmente. Se recomanda consumul zilnic a cate 20-30 de grame de marar si aceeasi cantitate de patrunjel verde, in cure de minimum 3 luni.

Tratamente externe

* Respiratie cu miros neplacut, gingivita – poate parea greu de crezut, dar mararul este stramosul… pastei de dinti. Cu 2000 de ani in urma, parintele medicinii, Hipocrate, recomanda ca dupa fiecare masa sa fie mestecate indelung in gura cateva tulpini de marar. El spunea ca acest remediu nu doar improspateaza respiratia, ci si curata dintii, mentine sanatatea gingiilor si previne inflamatiile mucoasei bucale. Cercetarile moderne ii dau dreptate lui Hipocrate, efectele antibiotice si antiinflamatoare ale substantelor continute de frunzele proaspete de marar justificand din plin utilizarea acestuia ca produs pentru mentinerea igienei cavitatii bucale.
* Adjuvant in blefarita si in conjunctivita – se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de marar. Compresa astfel obtinuta se pune peste ochii cu pleoapele inchise, tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie pentru a fi pastrata umeda). Tratamentul are efecte antibacteriene si antiinflamatoare, reduce senzatia de jena si de mancarime la nivelul ochiului.

Precautii si contraindicatiiFrunzele de marar

Frunzele de marar se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi) in perioada sarcinii, fiind in schimb indicate in perioada de dupa nastere. Administrarea mararului se va face in doze care vor creste gradat, o cantitate mare de marar consumata de o persoana care nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deranjamente digestive, la inapetenta, la dureri de cap. Pentru a obtine efectele terapeutice scontate, consumati doar mararul proaspat. Tulpinile de marar pastrate in borcanele cu apa isi pierd rapid proprietatile terapeutice, desi isi mentin mai multa vreme culoarea verde. Daca doriti sa pastrati mai mult timp mararul inainte de a-l intrebuinta, puneti-l in pungi de plastic si tineti-l in frigider, dar nu mai mult de 4 zile.”
Sursa articol: formula-as.ro/2009/884/medicina-naturii-44

Beneficiile consumului de anghinare pentru sanatate

Beneficiile consumului de anghinare pentru sanatatePlanta numita anghinare este una dintre cele mai populare culturi comestibile din regiunea mediteraneana, cunoscuta inca din timpuri stravechi pentru beneficiile sale pentru sanatate si proprietatile medicinale importante.

Din punct de vedere botanic, anghinarea apartine familiei Asteraceae si genului Cynara. Numele stiintific al anghinarei este Cyanara scolymys si este cultivata in special pentru solzii carnosi ai inflorescentei sale, dar si pentru receptaculii florali care sunt comestibili.

Anghinarea este folosita in gastronomie (bulbul florii) si in medicina naturista (radacinile si frunzele de anghinare). Consumata in stare proaspata, poate sa trateze diareea cronica, diabetul, hemoroizii, varsaturile si migrenele.

Beneficiile anghinarelor pentru sanatate

Consumul anghinarelor atrage dupa sine o serie intreaga de beneficii pentru sanatate, in special daca planta este gatita la aburi si isi conserva astfel toti nutrientii. Pentru a beneficia de toata valoarea nutritiva a anghinarelor, consumati-le in totalitate. Cele mai importante proprietati ale anghinarelor sunt

Furnizarea unei cantitati importante de fibre. O anghinare medie contine aproximativ 10 grame de fibre, constituind in jur de 25% din doza zilnica recomandata adultilor. Aceeasi cantitate de broccoli sau de mere furnizeaza doar 3-4 grame de fibre.

Stabilizarea nivelului de glicemie in sange. Cantitatea importanta de fibre substituie nevoia organismului de carbohidrati, asadar anghinarele au un index glicemic scazut. Acelasi aliment controleaza eficient apetitul, prin cele 3-4 grame de proteine si mai putin de un gram de grasimi.

Furnizarea unui aport semnificativ de antioxidanti. Un studiu american a descoperit ca anghinarea contine mai multi antioxidanti, decat orice alta leguma, clasandu-se pe locul sapte intr-o lista de 1000 de alimente diferite care protejeaza celulele organismului. Printre antioxidantii care se regasesc in anghinare, se numara quercitina, antocianina, cinarina, luteolina sau silimarina.

Traim-sanatos-anghinarePrevenirea si tratamentul cancerului. Anumite studii de specialitate efectuate cu un extract special din frunzele de anghinare au descoperit ca planta inhiba apoptoza (moartea celulelor) si reduce proliferarea celulelor canceroase in mai multe forme ale bolii, inclusiv cancerul de prostata, leucemia sau cancerul de san.

Protectia sistemului digestiv. La fel ca multe alte legume verzi, precum patrunjelul, anghinarea era folosita in timpuri stravechi pentru ameliorarea simptomelor provocate de diverse afectiuni digestive. Planta este un diuretic natural si stimuleaza digestia. In prezent, medicii nutritionisti recomanda anghinarea pentru tratarea sindromului de colon iritabil.

Imbunatatirea activitatii bilei. Pulpa anghinarei contine un antioxidant din familia polifenolilor, numit cinarina, ce stimuleaza puternic procesul de functionare a bilei.

Protectia ficatului. Datorita cinarinei si a altui antioxidant, silimarina, anghinarea este benefica si pentru activitatea ficatului. Studiile au demonstrat ca aceasta leguma verde ajuta la regenerarea tesutului hepatic. De altfel, anghinarea este folosita de multa vreme in medicina alternativa, ca remediu pentru tulburarile hepatice.

Ameliorarea simptomelor neplacute survenite in urma consumului de alcool. Gratie efectelor pozitive asupra celulelor hepatice, anghinarea poate trata cu rapiditate mahmureala.

Reducerea nivelului de colesterol. Proprietatile cianice ale anghinarei ajuta organismul sa excrete colesterol de tip LDL (colesterolul rau) si sa asiste reglarea nivelului de colesterol HDL (colesterol bun). Aceasta actiune are consecinte pozitive si asupra functionalitatii sistemului cardiac, influentata direct de nivelul de colesterol din corp.

Prevenirea hipertensiunii arteriale. Anghinarea contine o cantitate importanta de potasiu, un mineral de care organismul are nevoie pentru a functiona la parametri optimi. Potasiul din anghinare reduce cantitatea excedentara de sodiu din corp, protejand sistemul cardiovascular.

Protectia fatului in perioada sarcinii. Anghinarea proaspata este o sursa bogata de acid folic (furnizeaza circa 68 de unitati la 100 de grame, adica 17% din doza zilnica recomandata). Acidul folic este un co-factor al enzimelor implicate in sinteza ADN-ului. Studii de specialitate au aratat ca un nivel corespunzator de acid folic in perioada de preconceptie, in special la inceputul sarcinii, ajuta la prevenirea aparitiei defectelor de tub neural la nou-nascuti.

Traim-sanatos-anghinare- Imbunatatirea sistemului imunitar. Bulbii proaspeti de anghinare sunt surse bogate de vitamina C (in proportie de 20% din doza zilnica recomandata, la fiecare 100 de grame consumate). Consumul regulat al alimentelor care furnizeaza vitamina C ajuta corpul sa dezvolte o rezistenta sporita impotriva agentilor infectiosi si radicalilor liberi care ataca celulele sanatoase ale organismului.

Protectia sistemului osos. Anghinarea este si o sursa excelenta de vitamina K (100 de grame de anghinare asigura 12% din aportul zilnic necesar). Aceasta vitamina are un rol crucial in sanatatea oaselor, stimuland activitatea de formare si dezvoltare a sistemului osos. In plus, o cantitate optima de vitamina K in dieta ajuta la stoparea degenerarii neuronale, fiind benefica in special pacientilor care sufera de Sindromul Alzheimer.

Asigurarea functionalitatii optime a metabolismului. Bogata in complexul de vitamine B (precum niacina, vitamina B6, tiamina si acidul pantotenic), anghinarea sprijina activitatea proceselor metabolice din organism.

Prevenirea si tratarea anemiei. Anghinarea este o planta ce furnizeaza doua alte minerale importante, fierul si cuprul. Cel din urma este necesar productiei de celule rosii, pe cand fierul participa la formarea hematiilor.

Tratarea halenei. In medicina alternativa, anghinarea mai este folosita si pentru tratarea halenei (respiratiei urat mirositoare).

Prin urmare, introducerea anghinarei in dieta zilnica poate avea numeroase efecte pozitive asupra sanatatii fiziologice si mentale.”

Sursa articol: sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate

Sparanghelul – beneficii pentru sanatate

“Analizand informatiile nutritionale ale sparanghelului veti afla ca acesta are efect benefic asupra organismului. 4 bucati din aceasta planta contin doar 13 calorii, nici un fel de grasime, colesterol si doar 8 mg de sodiu.

Sparanghelul - beneficii pentru sanatateSparanghelul are proprietatea de a arde grasimile, datorita fibrelor pe care le contine, fibre ce forteaza organismul sa arda mai multe calorii pentru a procesa aceste 4 bucati mici de sparanghel.

Cu un continut de zahar foarte scazut si cu doar 1 g de proteine, nu exista nici un motiv sa nu profitati de calitatile nutritionale ale sparanghelului.

Vitamine si minerale continute de sparanghel

Sparanghelul contine o multime de vitamine, inclusiv vitaminele A, E, K, si B6, in cantitati relativ mari. Doar cateva bucati de sparanghel contin 22% din valoarea zilnica recomandata de acid folic, care este responsabil pentru mentinerea sanatatii.

Aceasta planta contine cantitati mai mici sau mai mari de minerale esentiale, care includ calciu, fier, potasiu, cupru, mangan si seleniu. Desi sparanghelul este lipsit practic de grasimi, are in componenta cantitati importante de acizi grasi de omega-3.

Beneficiile consumului de sparanghel

Exista numeroase motive care sa va indemne sa consumati sparanghel.

Antioxidantii – Glutationul care se regaseste in sparanghel, contine 3 aminoacizi, combinat intr-o singura molecula, care serveste ca un puternic agent anti-oxidare in organismul dvs. Impreuna cu antioxidantii vitamina C, vitamina A (beta-caroten), zinc, mangan si seleniu, glutationul din sparanghel lupta impotriva radicalilor liberi care cauzeaza imbatranirea si deteriorarea celulelor.

Cancerul – Este bine-cunoscut faptul ca inflamatia cronica si oxidarea celulelor poate creste riscul aparitiei cancerului. Cu proprietatile antiinflamatorii si antioxidante, sparanghelul este un luptator desavarsit impotriva cancerului de vezica urinara, la san, de colon,Traim-sanatos-sparanghel pulmonar, de prostata, ovarian, etc.

Sanatatea inimii – Acidul folic, o vitamina B complexa, este esentiala pentru un sistem cardiovascular sanatos si se gaseste din abundenta in sparanghel. In primul rand, acidul folic, este implicat intr-un eveniment biochimic numit ciclul de metilare, care permite transcrierea corecta a ADN-ului, transformarea noradrenalinei in adrenalina si a serotoninei in melatonina.

In al doilea rand, acidul folic regleaza homocisteina aminoacizilor, care, la niveluri ridicate poate fi un puternic factor de risc in dezvoltarea bolilor de inima. Si in sfarsit, vitamine din grupul B, cum ar fi colina, biotina, si acidul pantotenic echilibreaza nivelul de zahar din sange prin metabolizarea corecta a zaharurilor si amidonului.

Alte sfaturi

Profitati din plin de sparanghel prin metode corecte de cumparare si gatire.
Sfat 1 Daca urmeaza sa consumati sparanghelul intr-o zi sau doua, pastrati-l in sertarul de legume din frigider. Pentru mai mult de atat, stocati sparanghelul in frigider, intr-un vas cu apa, si acoperiti-l apoi cu un prosop de hartie.
Sfat 2 Sparanghelul are un punct de rupere naturala intre partea de jos care este lemnoasa si mijlocul delicat – rupeti cu mana fiecare tulpina si aflati unde se afla acest punct de rupere. Daca tulpina este prea groasa, decojiti-o cu un cutit de curatat legume.

Sfat 3 Tulpinile groase sunt mai aromate, dar cele subtiri nu au nevoie de a fi decojite, asa ca alegeti sparanghelul in functie de gusturile dvs. Indiferent ce alegeti, marginea taiata ar trebui sa fie intodeauna umeda.”

 

Sursa aricol: sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa

Papaya, fructul ingerilor

“Copacul medicament”, “pepenele sanatatii” sau cum l-a denumit Cristofor Columb cind a calcat pe pamintul Americii,”fructul ingerilor”, toate aceste denumiri se refera la deliciosul (pentru unii) si dulcele fruct de papaya.
Traim-sanatos-papayaPlanta este originara din America Centrala iar in jurul anului 1600 spaniolii o plantau in coloniile din Oceanul Pacific, de unde a fost dusa in India; acum este prezenta in toate tarile subtropicale.

Copacul – care de fapt este o iarba inalta – poate creste pina la 9 m inaltime, are tulpina tubulara si goala si parca seamana pe undeva cu palmierul.

Planta are viata scurta, se obtine din seminte si creste foarte repede. Sunt peste 40 de varietati in lume. Fructele au forma de para, cu coaja galbena si greutate cam de 300g (soiul hawaian) sau cu coaja de diferite nuante de verde si greutatea de pina la 3-4 kg (soiul mexican). Miezul are o consistenta untoasa, avand culori de la portocaliu intens la roz de somon.

Cavitatea interioara este plina cu seminte mici, negre (seamana cu bobul de piper) care la randul lor sint comestibile.

De obicei cind te gindesti la a minca un fruct, in minte iti vine strugurele, banana, marul sau portocala… toate, ce-i drept, sunt grozave, dar nu au calitatile mult neindreptatitului fruct de papaya.

Acest “fruct medicament” este plin de nutrienti:

O portie de fruct contine 150% din portia zilnica necesara de vitamina C (unul din cei mai eficienti antioxidanti) si cu cat este mai copt, numarul de antioxidanti e mai mare; beta-carotenul din fruct ajuta in lupta contra radicalilor liberi. Fructul are o mare cantitate de “colesterol bun”, vitamina A, E, acid folic, potasiu, cupru, zinc, fibre. Papaya asigura 2% din necesarul de fier din organism si 4% din cel de calciu.

Si ce este poate cel mai important si acorda fructului de papaya superioritate este continutul de papaina (continut mai ales in fructul necopt, baza frunzelor si alte parti), o enzima datorita careia medicina homeopata recomanda papaya in bolile de stomac si diaree.

Si lista beneficiilor nu s-a terminat, sunt multe: papaya ajuta in bolile de inima, scaderea tensiunii arteriale, prevenirea atacurilor de cord, diabet, arteroscleroza, prevenirea cancerului, antiinflamatoriu, suport in imunitatea organismului, ulcer, ulceratii in caz de diabet, ulceratii varicoase… De mentionat ca minunatul fruct de papaya apara plaminii nefumatorilor care traiesc in jurul fumatorilor (asa-zisii fumatori pasivi). Si ceva nou, se pare, a minca fructe de papaya si a bea ceai verde rece ajuta in cazul cancerului de prostata.

Din papaina se obtine un fel de gel care ajuta in cazul intepaturilor de meduze si de albine, taieturilor, arsurilor. Si nu este de ignorat ca din extract de papaina s-a obtinut o injectie care se pare ca da rezultate bune in cazul discopatiei (ajuta la refacerea cartilagiilor). Extractul de papaina se foloseste in cantitati mici la curatirea lentilelor de contact. In tarile asiatice din frunze se face un ceai care se crede  ca este eficient contra malariei. Dar iata si o contraindicatie: in cazul femeilor gravide se pare ca in cantitati mai mari ar putea provoca avorturi.

Si acum in domeniul alimentar, o alta “minune” a fructului de papaya: este folosit pe scara larga sub forma de pudra la fragezirea carnii. Dar se poate folosi si proaspat: se unge cu o felie de fruct carnea si se lasa citeva ore asa. Cei din tarile unde se cultiva acest fruct folosesc frunzele pentru infasurarea carnii peste noapte.

Sursa articol: gustos.ro/articole/sfaturi-practice